Introducere

o ‘fistulă’ descrie unde se dezvoltă un canal anormal în interiorul corpului care leagă două structuri. În cazul fistulei arteriovenoase, există o legătură anormală între o arteră și o venă.

Fistula arteriovenoasă durală

în cazul unei fistule arteriovenoase durale (adesea prescurtată în ‘dAVF’), aceasta este o legătură anormală între o arteră de pe dura (membrana exterioară care înconjoară creierul) cu o venă în interiorul dura sau, uneori, în creier.

fistulele arteriovenoase durale sunt furnizate prin alimentarea arterelor din vasele din afara craniului, de exemplu arterele carotide externe. dAVF se disting de malformațiile arteriovenoase ale creierului, care au artere de alimentare din interiorul craniului și conțin încurcături de vase cunoscute sub numele de nidus.

fistula Carotid-cavernoasă

o fistulă carotid-cavernoasă sau CCF este foarte asemănătoare, dar afectează sinusul cavernos, care este o venă mare situată direct în spatele ochilor.

aceste fistule sunt relativ rare. dAVFs și CCFs reprezintă aproximativ 10% -15% din toate malformațiile intracraniene (celelalte malformații sunt AVMs și malformații cavernoase). Acestea tind să se dezvolte mai des la persoanele de peste 50 de ani, spre deosebire de Avm-urile cerebrale, care se pot dezvolta la vârste mai tinere, inclusiv în copilărie. În ambele condiții, dacă există o inversare a fluxului sanguin în venele din creier, există un risc crescut de sângerare în creier.

cauze

aceste fistule sunt adesea cauzate atunci când s-a format un cheag de sânge (tromboză) într-un sinus dural (una dintre venele mari care înconjoară creierul). Pe măsură ce cheagul se vindecă, se creează noi căi de venă, iar acestea sunt fistulele. Aceste cheaguri de sânge se pot forma, de exemplu …

• după o leziune la cap.
• după o infecție, în special infecții ale urechii.
• după operația pe creier.
• în asociere cu o tumoare cerebrală / tumori meningeale benigne.
• tendințe crescute de coagulare.
• factori ereditari care cresc riscul de a dezvolta tromboză venoasă.

simptome

multe persoane cu oricare dintre aceste forme de fistulă pot să nu aibă deloc simptome. În cazul în care apar simptome, acestea includ…

Fistula arteriovenoasă durală

• un sunet ‘whooshing’ de fiecare dată când inima bate (numit ‘tinitus pulsatil’).
• dureri de cap.
• probleme cu vederea.
• simptome asemănătoare accidentului vascular cerebral (de exemplu slăbiciune, amorțeală, tulburări de vorbire).

Fistula Carotid-cavernoasă

• bombarea unuia sau a ambilor ochi (‘exophthalmos’), împreună cu ruperea crescută.
• înroșirea ochiului / s.
• vedere dublă.
• vedere încețoșată.
• dureri oculare.

alte simptome pot apărea în cazul în care a existat sângerare rezultantă (hemoragie) în creier, sau în cazul în care alimentarea cu sânge într-o anumită parte a creierului este compromisă. Acestea pot include…

• sechestru.
• greață / vărsături.
• amorțeală / slăbiciune care afectează o parte a corpului.
• probleme de vorbire / înțelegere.
• probleme de viziune.
• probleme de echilibru.

Dacă oricare dintre aceste simptome sunt prezente, este necesară asistență medicală imediată.

în unele cazuri, o fistulă va provoca hipertensiune venoasă (hipertensiune arterială), ceea ce poate duce la dureri de cap și confuzie progresivă.

teste/diagnostic

testele inițiale pot include o scanare CT (tomografie computerizată) sau RMN (imagistică prin rezonanță magnetică), cu angiogramă CT sau angiogramă MR. Cu toate acestea, cel mai bun mod de a diagnostica aceste afecțiuni este cu o angiografie cerebrală (denumită și angiografie digitală de scădere), care poate determina natura exactă a afecțiunii.