în timp ce zonele care vorbesc acum Friulian au fost inițial locuite de vorbitori de limbi Venetice (probabil italice) și celtice, zonele din nord-estul Italiei care vorbesc acum Ladin vorbeau inițial o limbă non-Indo-europeană numită Raetian. Ladin și Romansh provin din latina vulgară vorbită de soldații romani în timpul cuceririlor din Raetia.

RomanshEdit

la mijlocul secolului al 9-lea, Romansh a fost vorbit într-o zonă mult mai largă. Cu toate acestea, odată cu migrația multor proprietari germani de terenuri de elită, Romansh s-a disipat în nordul Italiei. Cel mai vechi text literar din limba Romansh este Chianzun dalla guerra Dagl Chiaste da m-uri, care detaliază Războiul Musso.

până în 1803, statul Grisons a devenit o parte a Elveției, din a cărei populație vorbea jumătate Romansh. Puterea guvernului central din Grisons a început să se impună poporului vorbitor de Romansh, deoarece limba oficială era germana, ceea ce a dus la adoptarea de către mulți vorbitori de Romansh a limbii germane. Odată cu secolul 20 a apărut o creștere a turismului care a îndepărtat Accentul de accentul Agricol al regiunii, iar limba germană a devenit limba mai practică de învățat. Mulți din clasa intelectuală au considerat că acest lucru este benefic pentru populația locală, deoarece Romansh părea să împiedice dezvoltarea lor intelectuală, așa cum a remarcat Heinrich Bansi, un preot notabil în 1897: „cel mai mare obstacol în calea îmbunătățirii morale și economice a acestor regiuni este limba poporului”. Acest punct de vedere a fost contracarat cu convingerea că limba Romansh a fost un hibrid atât de italiană, cât și de germană, permițând vorbitorilor de Romansh să aibă o înțelegere moderată a celorlalte două limbi utilizate pe scară largă.

la mijlocul secolului al 19-lea, în mijlocul unei populații vorbitoare de Romansh în scădere a apărut o renaștere de soiuri. Acest lucru a culminat cu crearea în 1885 a unei asociații a tuturor regiunilor Romansh cunoscute sub numele de Societatea Retorumantscha. Mai târziu, în 1919, Lia Rumantscha a fost creat pentru a cuprinde toate societățile regionale vorbitoare de Romansh. În plus, mai multe școli au început să predea Romansh până la mijlocul secolului al 19-lea, iar până în 1860 Romansh a devenit subiect într-un colegiu de profesori și o limbă recunoscută oficial până în 1880.

În ciuda acestor eforturi, din ce în ce mai mult din zona înconjurătoare vorbind limba germană, Lia Rumantscha a creat școli de zi vorbitoare de limbă Romansh în anii 1940. acest efort nu a reușit, iar ultima școală a fost închisă până în 1979.

FriulianEdit

Friulian își are rădăcinile înapoi la Aquileia Latină. Înainte de contactul Roman în 181 Î.hr. regiunea din nord-estul Italiei era de Raetian, Italic și Celtic origini și a folosit o formă fie de Raetian, Venetic sau Celtic. Trecerea de la latina vulgară la friuliană a avut loc în secolul al 6-lea d.hr. Prima utilizare oficială a Friulian pot fi urmărite înapoi la secolul al 13-lea și de secolul al 15-lea o majoritate a populației vorbea limba, în timp ce clasele nobile au continuat să folosească latină sau germană. În 1420 zona Friuli a trecut sub stăpânirea venețiană și dialectul venețian a devenit limba dominantă. De-a lungul anilor, cu influența venețiană și italiană din ce în ce mai abundentă, limba friuliană a stagnat. La mijlocul secolului 20, un cutremur a lovit care a devastat regiunea locală și mulți au găsit consolare în împărtășirea limbii locale a Friulianului. În timp ce predarea friuliană în învățământul superior este în scădere rapidă, ea are încă amprenta asupra geografiei locale, deoarece multe dintre orașele locale și reperele geografice (munți, păduri, animale, plante) au primit nume celtice care supraviețuiesc până în prezent.

LadinEdit

Ladin a fost inițial o limbă latină vulgară din Alpii din nordul Italiei. Începând cu secolul al 6-lea, limba ladină a început să se micșoreze din cauza încălcării limbilor bavareze și Galo-italice, supraviețuind doar în zonele muntoase izolate. În Evul Mediu timpuriu Regiunea Ladin a intrat sub casa de Habsburg și Republica Veneția regulă. Din aceste două influențe zona Ladinului a suferit procesul de germanizare.

până la sfârșitul Primului Război Mondial, Italia anexase regiunea care cuprindea limba ladină. Împreună cu naționalismul secolului 20, Ladinul a fost considerat de mulți italieni un dialect Italian. Benito Mussolini va împinge mai târziu o Italianizare a regiunii, care a scăzut și mai mult baza de utilizatori a limbii Ladin. În ciuda numărului mic de vorbitori de Ladin, până în 1972 guvernul Italian i-a acordat lui Ladin statutul de limbă secundară.