Greek Mythology >> Heroes >> Hyacinthus (Hyakinthos)

HYAKINTHOS (Hyacinthus) a fost un tânăr prinț Spartan frumos iubit de zeii Apollon și Zephyros. Cu toate acestea, vântul de Vest a devenit gelos pe rivalul său îndrăgostit și într-o zi, în timp ce perechea cânta discus, a suflat discul de pe curs, făcându-l să-l lovească pe Hyakinthos în cap, ucigându-l. Apollonul îndurerat a transformat apoi tineretul muribund într-o floare de larkspur (hyakinthos în greacă) pe care a înscris-o cu bocetul de doliu „AI, AI.”

THESSALIAN HYACINTHUS

Thessalienii aveau propria lor versiune a lui Hyakinthos pe care l-au numit și Hymenaios ” a imnurilor.”Ca și în cazul omologului său feminin, dragostea lui Apollon Daphne, Hyakinthos de nord a fost asociat cu Valea Tempe-sediul cultului lui Apollon în regiune. Tatăl său a fost numit fie rege Magnes din Magnesia, fie rege Pieros din Pieria care a condus cele două regiuni adiacente văii. Chiar și Spartanii păreau să recunoască această tradiție atunci când îl descriu pe Hyakinthos ca fiind fiul prințesei Lapith Diomede din Tesalia.

cronologia mitului

în cronologia mitului Hyakinthos a fost o figură foarte timpurie. Bunicul său Lakedaimon (Lacedaemon) a fost primul rege al Lakedaimoniei-Regatul Spartan-care probabil a domnit la scurt timp după Marele Potop. Strănepotul său Oibalos (Oebalus) a fost un contemporan al Aiolidelor care au stabilit regate în întreaga Peloponesă-și anume Perieres, Salmoneus, Sisif, și Endymion.potrivit lui Parthenius, faimoasa dragoste a lui Apollon, Daphne, era fiica lui Amyklas și, prin urmare, sora lui Hyakinthos.

familie de zambile

părinți

MAGNES (Hesiod mare Eoiae Frag 16)
PIEROS & KLEIO (Apollodorus 1.16)
DIOMEDE (Hesiod cataloage Frag 102)
AMYKLAS & Diomede (Apollodorus 3.116)
amyklas (Pausanias 3.1.3, Ovidiu metamorfoze 10.162)
oibalos (Lucian dialogurile zeilor 16, Philostratus Elder 1.14, Hyginus fabulae 271, Ovidiu Metamorfoze 10.162 & 13.395)

urmași

ANTHEIS, AIGLEIS, LYTAIA, ORTHAIA (Apollodorus 3.15.8)
ANTHEIS (Hyginus Fabulae 238)
HYAKINTHIDES (Harpocration s.v Hyacinthides)

enciclopedia

HYACINTHUS (Huakinthos). 1. Cel mai tânăr fiu al regelui spartan Amyclas și Diomede (Apollod. iii. 10. 3; Paus. iii. 1. § 3, 19. 4), dar după alții un fiu al lui Pierus și Clio, sau al lui Oebalus sau Eurotas (Lucian, Dial. Deor. 14; Hygin. Fab. 271.) A fost un tânăr de o frumusețe extraordinară și iubit de Thamyris și Apollo, care l-au ucis neintenționat în timpul unui joc de disc. (Apollod. i. 3. § 3.) Unele tradiții se referă la faptul că a fost iubit și de Boreas sau Zephyrus, care, din gelozia lui Apollo, a condus discul zeului împotriva capului Tineretului și astfel l-a ucis. (Lucian, l. C; Serv. ad Virg. Eclog. iii. 63; Filostr. Imagine. i. 24; Ov. Met. x. 184.) Din sângele lui Hyacinthus a răsărit floarea cu același nume (hyacinth), pe frunzele căreia a apărut exclamația vai AI, AI sau litera U, fiind inițiala lui Huakinthos. Conform altor tradiții, zambilele (pe frunzele cărora, totuși, acele personaje nu apar) au izvorât din sângele lui Ajax. (Schol. ad Teocrit. x. 28; comp. Ov. Met. xiii. 395, &c., care combină ambele legende; Plin. H. N. xxi. 28. Hyacinthus a fost venerat la Amyclae ca un erou și un mare festival, Hyacinthia, a fost sărbătorit în onoarea sa.
2. Un Lacedaemonian, despre care se spune că a plecat la Atena și, în conformitate cu un oracol, a făcut ca fiicele sale să fie sacrificate pe mormântul de pe Cyclops Geraestus, în scopul unui învățat de a elibera orașul de foamete și ciumă, sub care suferea în timpul războiului cu Minos. Fiicele sale, care au fost sacrificate fie Atenei, fie Persefonei, erau cunoscute în legendele de la mansardă sub numele de Hyacinthides, pe care le-au derivat de la tatăl lor. (Apollod. iii. 15. 8; Hygin. Fab. 238; Harpocrat. S. v.) Unele tradiții le fac fiicele lui Erechtheus și relatează că și-au primit numele din satul Hyacinthus, unde au fost sacrificate în momentul în care Atena a fost atacată de Eleusinieni și Traci, sau tebani. (Suid. S. V. Parthenoi; Demosth. Epilaf. p. 1397; Lycurg. c. Leocrat. 24; Cic. p. Sext. 48; Hygin. Fab. 46.) Numele și numerele Hyacinthides diferă în diferiți scriitori. Relatarea lui Apollodor este confuză: el menționează patru și îi reprezintă ca fiind căsătoriți, deși au fost sacrificați ca Fecioare, de unde sunt uneori numiți pur și simplu hai parthenoi. Aceste tradiții în care sunt descrise ca fiicele lui Erechtheus le confundă cu Agraulos, Herse și Pandrosos (Schol. ad Apollon. Rhod. i. 211), sau cu Hyades. (Serv. ad Aen. i. 748.)

Sursa: Dicționar de biografie și mitologie greacă și romană.

CLASSICAL LITERATURE QUOTES

APOLLO & THE THESSALIAN HYACINTHUS

Hesiod, The Great Eoiae Fragment 16 (from Antoninus Liberalis, Metamorphoses 23) (trans. Evelyn-White) (Greek epic C8th or 7th B.C.) :
„Hesiod tells the story in the Great Eoiai . . . Magnes . . . a trăit în regiunea Tesalia (Tesalia), în țara pe care oamenii au numit-o după el Magnesia. A avut un fiu de o frumusețe remarcabilă, Hymenaios (Hymenaeus). Și când Apollon a văzut pe băiat, a fost cuprins de dragoste pentru el și nu a vrut să părăsească casa lui Magnes. Apoi Hermes a făcut desene pe turma de vite a lui Apollon, care pășunau în același loc cu vitele din Admetos (Admetus) .”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 1. 16 (trad. Aldrich) (mitograf grec C2nd A. D.):
„Aphrodite, furios cu Kleio (Clio). . . a făcut-o să se îndrăgostească de fiul lui Magnes Pieros (Pierus). Ca urmare a unirii lor, ea ia născut un fiu Hyakinthos (Hyacinthus). Thamyris, fiul lui Philammon și al nimfei Argiope, primul bărbat care a iubit alți bărbați, s-a îndrăgostit de Hyakinthos. Mai târziu, Apollon, care la iubit și el, la ucis accidental cu un disc.”

APOLLO & zambila spartană

Hesiod, cataloage de femei Fragment 102 (din Oxyrhynchus papirusuri 1359 fr. 3) (trad. Evelyn-White) (epopeea greacă C8 sau 7 î.hr.):
„. . Diomede, bogată și trasă, a născut Hyakinthos( Hyacinthus), cel neprihănit și puternic . . ((lacuna)) pe care, la un moment dat Phoibos (Phoebus) însuși l-a ucis fără să vrea cu un disc nemilos.”

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 3. 116 (trad. Aldrich) (mitograf grec C2D A. D.):
„Amyklas (Amyclas) și fiica lui Lapithes Diomede au avut Kynortes (Cynortes) și Hyakinthos (Hyacinthus). Ei spun cum acest Hyakinthos a fost iubit de Apollon, care la ucis accidental în timp ce arunca un disc.”

Bion, poezii 11 (trad. Edmonds) (Greacă bucolic C2nd la 1 î.HR.):
„când a văzut agonia ta Phoibos (Phoebus) a fost mut. El a căutat orice remediu, a recurs la arte viclene, a uns toată rana, a uns-o cu ambrozie și cu nectar; dar toate remediile sunt neputincioase pentru a vindeca rănile sorții.”

Pausanias, descrierea Greciei 3. 1. 3 (trad. Jones) (Greek travelogue C2nd A. D.):
„Amyklas (Amyclas), fiul lui Lakedaimon (Lacedaemon), a dorit să lase un memorial în spatele lui și a construit un oraș în Lakonia. Hyakinthos( Hyacinthus), cel mai tânăr și mai frumos dintre fiii săi, a murit înaintea tatălui său, iar mormântul său se află în Amyklai sub imaginea lui Apollon. La moartea lui Amyklas, imperiul a venit la Aigalos (Aegalus), cel mai mare dintre fiii săi, șimai târziu, când Aigalos a murit, la Kynortas (Cynortas). Kynortas a avut un fiu Oibalos (Oebalus).”

Pausanias, descrierea Greciei 3. 19. 3-5:
” Nikias (Nicias), fiul lui Nikomedes, l-a pictat în floarea frumuseții tinerești, făcând aluzie la dragostea lui Apollon pentru Hyakinthos despre care spune legenda . . . În ceea ce privește Zephyros (vântul de Vest), modul în care Apollon a ucis neintenționat Hyakinthos și povestea florii, trebuie să ne mulțumim cu legendele, deși poate că nu sunt adevărate istorie.”

Lucian, dialogurile zeilor 16 (trad. Fowler) (satira greacă C2nd A. D.):
„Hermes: de ce atât de trist, Apollon?
Apollon : vai, Hermes, – dragostea mea!
Hermes: Oh; asta e rău. Ce, încă te gândești la aventura aia cu Daphne?
Apollon : nu. Mă întristez pentru iubitul meu; Lakonianul, fiul lui Oibalos (Oebalus).
Hermes: Hyakinthos (Hyacinthus)? nu e mort?
Apollon: mort.
Hermes: cine l-a ucis? Cine ar putea avea inima? Acest băiat minunat!
Apollon :a fost lucrarea propriei mele mâini.
Hermes: trebuie să fi fost nebun!
Apollon: nu nebun; a fost un accident.
Hermes: Oh? și cum sa întâmplat?
Apollon: el a fost de învățare pentru a arunca quoit, și am fost aruncat cu el. Tocmai mi-am trimis quoitul în aer, ca de obicei, când Zephyros gelos (Blestemat să fie el mai presus de toate vânturile! el a fost mult timp în dragoste cu Hyakinthos, deși Hyakinthos ar avea nimic să-i spun) – Zephyros a venit blustering jos de la Taygetos, și punctată quoit pe capul copilului; sânge curgea din rana în fluxuri, și într-un moment totul a fost de peste. Primul meu gând a fost de răzbunare; am depus o săgeată în Zephyros, și a urmărit zborul său la munte. În ceea ce privește copilul, l-am îngropat la Amyklai (Amyclae), pe locul fatal; și din sângele lui am făcut să răsară o floare, cea mai dulce, cea mai frumoasă dintre flori, inscripționată cu scrisori de vai.– Durerea mea este nerezonabilă?
Hermes: este, Apollon. Ai știut că ți-ai pus inima pe un muritor: nu te mâhni atunci pentru mortalitatea lui.”

Lucian, dialogurile zeilor 6:
” De ce Brankhos (Branchus) și Hyakinthos (Hyacinthus) sunt atât de îndrăgostiți de Apollon.”

Lucian, dialogurile zeilor 17:
„Apollon : Ei bine, iubirile mele nu prosperă niciodată; Daphne și Hyakinthos (Hyacinthus) au fost marile mele pasiuni; ea atât de detestat mine că fiind transformat într-un copac a fost mai atractiv decât mine, și l-am ucis cu un quoit. Nu mi-a mai rămas nimic din ele decât coroane de frunze și flori.”

Lucian, dialogurile morților 8:
”
Menippos: unde sunt toate frumusețile, Hermes? Arată-mi runda; eu sunt un nou-venit.
Hermes: sunt ocupat, Menippos. Dar uita-te acolo la dreapta ta, și veți vedea Hyakinthos (Hyacinthus), Narkissos (Narcissus), Nireus, Akhilleus (Ahile), Tyro, Helene, Leda, – toate frumusețile vechi.”

Clement din Alexandria, recunoașteri 10. 26 (trad. Smith) (retorica creștină greacă C2nd A. D.):
„poeții împodobesc, de asemenea, falsitățile erorii prin eleganța cuvintelor și prin dulceața vorbirii conving că muritorii au fost făcuți nemuritori; da, mai mult, ei spun că oamenii sunt transformați în stele, copaci, animale, flori, păsări, Fântâni și râuri. Și, dar pentru a părea o risipă de cuvinte, aș putea chiar enumera aproape toate stelele, copacii, fântânile și râurile, despre care afirmă că au fost făcute din oameni; totuși, cu titlu de exemplu, voi menționa cel puțin una din fiecare clasă. Ei spun asta . . . Hyacinthus, iubit de Apollo, a fost transformat într-o floare . . . Și ei afirmă că aproape toate stelele, copacii, fântânile și râurile, florile, animalele și păsările au fost la un moment dat ființe umane.”

Clement din Alexandria, îndemn către greci 2 (trad. Butterworth):
„zeii tăi nu s-au abținut de la băieți. Unul a iubit Hylas, un alt Hyakinthos (Hyacinthus), un alt Khrysippos (Chrysippus), un alt Ganymedes.”

Philostratus cel Bătrân, imaginează 1. 24 (trad. Fairbanks) (retorician grec C3rd A. D.):
” citiți zambila, căci există scris pe ea care spune că a răsărit de pe pământ în cinstea unei tinere frumoase; și îl plânge la începutul primăverii, fără îndoială pentru că s-a născut din el când a murit. Pajiștea să nu vă întârzie cu floarea, căci ea crește și aici, nu diferită de floarea care izvorăște din pământ. Pictura ne spune că părul tinereții este ‘zambilă’ și că sângele său, luând viață pe pământ, a dat florii propria culoare purpurie. Acesta curge din capul în sine, unde discul a lovit-o. Teribil a fost eșecul de a lovi marca și incredibil este povestea spusă de Apollon; dar din moment ce nu suntem aici pentru a critica miturile și nu suntem gata să le refuzăm credința, ci suntem doar spectatori ai picturilor, să examinăm pictura și, în primul rând, standul pregătit pentru aruncarea discusului.un stand ridicat al aruncătorului a fost pus deoparte, atât de mic încât să fie suficient pentru o singură persoană să stea pe el și apoi numai atunci când susține porțiunile posterioare și piciorul drept al aruncătorului, determinând porțiunile anterioare să se îndoaie înainte și piciorul stâng să fie eliberat de greutate; pentru că acest picior trebuie îndreptat și avansat împreună cu brațul drept. În ceea ce privește atitudinea omului care ține discul, el trebuie să-și întoarcă capul spre dreapta și să se aplece atât de mult încât să privească în jos spre partea sa și trebuie să arunce discul desenându-se și punându-și toată partea dreaptă în aruncare. Astfel, fără îndoială, a fost modul în care Apollon a aruncat discus, pentru că el nu ar fi putut arunca în nici un alt mod, și acum că el discus a blocat de tineret, el se află acolo pe discus în sine-un tineret Lakonian, drept de picior, nu nepractised în funcționare, mușchii brațului său deja dezvoltate, liniile fine ale oaselor indicate în; dar Apollon cu fața evitată este încă pe standul aruncătorului și se uită în jos la pământ. Veți spune că este fixat acolo, o asemenea consternare a căzut asupra lui. Un bădăran este Zephyros (vântul de Vest), care era supărat pe Apollon și a făcut ca discul să lovească tinerii, iar scena pare o problemă de râs pentru vânt și îl batjocorește pe zeu din privirea lui. Îl puteți vedea, cred, cu templele sale înaripate și forma sa delicată; și poartă o coroană de tot felul de flori și va țese în curând zambila printre ele.”

Philostratus cel Tânăr, imaginează 14 (trad. Fairbanks) (retorician grec C3rd A. D.):
” Hyakinthos (Hyacinthus). Să-l întrebăm pe tânăr, băiatul meu, Cine este el și care este motivul prezenței lui Apollon cu el, pentru că nu se va teme să ne aibă, cel puțin, să-l privim. Ei bine, el spune că el este Hyakinthos, fiul lui Oibalos (Oebalus); și acum că am învățat acest lucru, trebuie să cunoaștem și motivul prezenței lui Dumnezeu. Fiul lui Leto din dragoste pentru tineri promite să-i dea tot ce posedă pentru permisiunea de a se asocia cu el; căci el îl va învăța folosirea arcului și a muzicii și înțelegerea artei profeției și să nu fie lipsit de pricepere cu momeala și să prezideze concursul palaestrei și îi va acorda ca, călărind în carul tras de lebede, să viziteze toate ținuturile dragi lui Apollon. Iată zeul, pictat ca de obicei cu încuietori neclintite; ridică o frunte radiantă deasupra ochilor care strălucesc ca razele de lumină și, cu un zâmbet dulce, îl încurajează pe Hyakinthos, întinzându-și mâna dreaptă cu același scop. Tânărul își ține ochii fermi pe pământ și ei sunt foarte atenți, pentru că se bucură de ceea ce aude și temperează cu modestie încrederea care urmează să vină. El stă acolo, acoperind cu o manta purpurie partea stângă a corpului său, care este, de asemenea, tras înapoi, și își susține mâna dreaptă pe o suliță, șoldul fiind aruncat înainte și partea dreaptă expusă la vedere, iar acest braț gol ne permite să descriem ceea ce este vizibil. Are o gleznă subțire sub piciorul drept inferior, iar deasupra acestuia din urmă această articulație suplă a genunchiului; apoi vin coapsele care nu sunt dezvoltate în mod nejustificat și articulațiile șoldului care susțin restul corpului; partea lui se rotunjește într-un piept plin, brațul se umflă într-o curbă delicată, gâtul este moderat erect, în timp ce părul nu este neîngrijit și nici rigid de murdărie, ci cade peste frunte și se amestecă cu primul puf al bărbii. Discul la picioarele lui ((lacuna)) . . despre el însuși, și Eros (dragoste), care este atât radiant și în același timp deprimat, și Zefiros, care arată doar ochiul său sălbatic de la locul său de look-out-prin toate acestea pictorul sugerează Moartea tinerilor, și ca Apollon face exprimate lui, Zefiros, de respirație de-a lungul cursului său, va provoca discus să lovească Hyakinthos.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 271 (trad. Grant) (mitograf Roman C2nd A. D.):
„tineri care erau cei mai frumoși. Adonis, fiul lui Cinyras și Smyrna, pe care Venus îl iubea. Endymion, fiul lui Aetolus, pe care Luna îl iubea. Ganymede, fiul lui Erichthonius, pe care Iove îl iubea. Hyacinthus, fiul lui Oebal, pe care Apollo îl iubea. Narcissus, fiul râului Cephisus, care sa iubit pe sine . . .”

Ovidiu, Metamorfoze 10. 162 ff (trad . Brookes mai mult) (Roman epic C1st Î. HR. la C1st A. D.) :
„tu, de asemenea , Amyclides, ar fi fost stabilite în cer! Dacă lui Phoebus i s-ar fi dat timp pe care soarta crudă ți l-a refuzat. Dar într-un fel și tu ești nemuritor. Deși ai murit. Întotdeauna când primăvara caldă alungă iarna, iar Berbecul (Berbecul) reușește la pești (pește apos), te ridici și înflorești pe gazonul verde. Și dragostea pe care tatăl meu a avut-o pentru tine a fost mai profundă decât a simțit-o pentru alții. Delphi centru al lumii, nu a avut nici un tutore care prezidează, în timp ce zeul frecventat Eurotas și țara Spartei, niciodată fortificat cu ziduri. Titera și arcul său nu-i mai umplu mintea dornică și acum, fără să se gândească la demnitate, a purtat plase și a ținut câinii în lesă și nu a ezitat să meargă cu Hyacinthus pe crestele muntoase aspre și abrupte; și prin toate aceste asociații, dragostea lui a crescut. Titan se afla la jumătatea distanței, între venirea și noaptea exilată, și se afla la o distanță egală față de aceste două extreme. Apoi, când tinerii și Phoebus au fost bine dezbrăcat, și strălucind cu ulei de măsline bogat, au încercat un concurs prietenos cu discus. În primul rând Phoebus, bine-gata, a trimis-o awhirl prin aer, și despicat norii de dincolo, cu greutatea sa largă, de la care la lungime a căzut pe pământ, o anumită dovadă de putere și de calificare. Nepăsător de pericol Taenarides s-au grabit pentru glorie dornici de joc, hotărât pentru a obține discus. Dar s-a întors de pe pământul tare și s-a izbit de fața ta, o, zambile! Deadly palid fața lui Dumnezeu a mers-la fel de palid ca și a băiatului. Cu grijă a ridicat forma tristă.
Bunul Dumnezeu încearcă să te încălzească înapoi la viață, iar în continuare se străduiește să-ți asiste rana și să-ți rămână sufletul despărțitor cu ierburi vindecătoare. Priceperea lui nu este un avantaj, pentru că rana a trecut de toată arta vindecării. Ca în cazul în care cineva, atunci când într-o grădină, pauze de pe violete, maci, sau crini atârnate de tulpini de aur, apoi moleșit ei trebuie să stea capetele lor ofilite, și privirea în jos spre pământ sub ele, astfel încât, fata băiatului pe moarte droops, și gâtul îndoit, o povară pentru sine, cade înapoi pe umăr : Ai căzut în floarea vârstei și ți-ai înșelat tinerețea, o, Oebalide ! Gemu Apollo. Pot să văd în rana ta tristă propria mea vină, iar tu ești cauza durerii și a reproșului meu. Mâna Mea ți-a dat moartea nemeritată … pot fi acuzat doar de distrugerea ta.– Cu ce am greșit? Se poate numi o greșeală să te joci cu tine? Ar trebui să te iubesc fi numit un defect? Și oh, că aș putea renunța acum la viața mea pentru tine! Sau mor cu tine! Dar, din moment ce destinele noastre ne împiedică, vei fi mereu cu mine și vei locui pe buzele mele pline de grijă. Lira lovită de mâna mea și cântecele mele adevărate te vor sărbători întotdeauna. O nouă floare va apărea, cu marcaje pe petale, imitație aproape de gemetele mele constante: și nu va veni un alt să fie legat cu această nouă floare, un erou viteaz va fi cunoscut prin aceleași semne pe petalele sale.și în timp ce Phoebus, Apollo, cânta aceste cuvinte cu buzele sale care spun adevărul, iată sângele lui Hyacinthus, care se revărsa pe pământ lângă el și acolo păta iarba, a fost schimbat din sânge; și în locul ei a apărut o floare, mai frumoasă decât vopseaua Tiriană. Părea aproape un crin, dacă nu era unul purpuriu și celălalt alb. Dar Phoebus nu era mulțumit de asta. Căci el a fost cel care a făcut miracolul cuvintelor sale triste înscrise pe frunze de flori. Aceste litere AI, AI, sunt inscripționate pe ele. Și Sparta este cu siguranță mândră să-l onoreze pe Hyacinthus ca pe fiul ei; și faima lui iubită rezistă; și în fiecare an sărbătoresc sărbătoarea sa solemnă.”

Ovidiu, Metamorfoze 13. 395:
” din gazonul verde pe care l-a purtat floarea purpurie, care izvorase mai întâi de la oebalius rănit . Pe petalele sale sunt inscripționate litere pentru băiat și om deopotrivă la fel, acolo pentru un strigăt de vai, aici pentru un nume.”

Ovidiu, Fasti 5. 222 ff (trad . Frazer) (poezia romană C1 Î.HR. până la C1 D. HR.):
” am fost primul care a făcut o floare din sângele Therapneean , iar pe petalele sale plângerea rămâne înscrisă. Și tu, Narcis, ai un nume în grădinile împodobite, nefericit pentru că nu ai avut o dublă din tine. Ce trebuie să spun despre Crocus, Attis și fiul lui Cinyras, din ale căror răni prin arta mea izvorăște frumusețea?”

Claudian, violul Proserpinei 2. 130 ff (trad . Platnauer) (poezie romană C4th A. D.):
” și tu, Hyacinthus, se adună, floarea ta inscripționată cu vai și Narcis prea-odată băieți minunați, acum mândria primăverii înflorite. Tu, Hyacinthus, wert născut la Amyclae, Narcissus a fost copilul lui Helicon; te discus rătăcitor ucis; el dragostea de fața lui flux-reflectate amăgit; pentru tine plânge Dumnezeu Delos cu fruntea-durere ponderată; pentru el Cephisus cu stuf rupt.”

Colluthus, violul Elenei 240 ff (trans. Mair) (poezia greacă C5th la 6th A. D.) :
„altarul lui Hyakinthos (Hyacinthus) , pe care o dată în timp ce se juca ca băiat cu Apollon, oamenii din Amyklai au marcat și s-au minunat dacă și el nu fusese conceput și purtat de Leto lui Zeus. Dar Apollon nu știa că el a fost păstrarea tinerilor pentru invidios Zephyros (vântul de Vest). Și pământul, făcând o plăcere regelui plângător, a adus o floare pentru a-l consola pe Apollon, chiar acea floare care poartă numele tinereții splendide.”

Nonnus, Dionysiaca 2. 80 ff (trad . Rouse) (epopeea greacă C5th A. D.):
„grădina cu flori proaspete a fost pustie , pajiștile Roz s-au uscat; Zephyros (vântul de Vest) a fost bătut de frunzele uscate ale chiparoșilor învârtiți. Phoibos (Phoebus) a cântat un strigăt în tonuri lamentabile pentru irisul său devastat (hyakinthos), împletind un cântec trist și s-a plâns mult mai amar decât pentru ciorchinii săi de flori Amyklaian (Amyclaean), când laurul de lângă el a fost lovit.”

Nonnus, Dionysiaca 3. 153 ff:
„pe frunzele învățate ale irisului trist al lui Apollon a fost brodat multe cuvinte cultivate pe plante; și când Zephyros (vântul de Vest) a suflat prin grădina înflorită, Apollon a aruncat o privire rapidă asupra tânărului său drag, dorința lui niciodată satisfăcută; dacă a văzut planta bătută de brize, și-a amintit de quoit și a tremurat de teamă că vântul, atât de gelos o dată pe băiat, l-ar putea urî chiar și într-o frunză: dacă este adevărat că Apollon a plâns odată cu acei ochi care nu au plâns niciodată, pentru a-l vedea pe acel băiat zvârcolindu-se în praf, iar modelul de acolo de pe floare și-a trasat propriul ‘vai!’pe iris, și așa a dat seama lacrimile lui Phoibos (Phoebus).”

Nonnus, Dionysiaca 10. 253 ff :
„suflarea mortală a lui Zephyros ar putea sufla din nou, așa cum a făcut-o o dată înainte, când explozia amară a ucis un tânăr în timp ce a întors quoit-ul năpustit împotriva lui Hyakinthos.”

Nonnus, Dionysiaca 11. 362 ff:
” Un tânăr Lakonian a zguduit Zephyros( vântul de Vest); dar a murit, iar vântul amoros a găsit tânărul Kyparissos (Cyparissus) o consolare pentru Amyklaian Hyakinthos.”

Nonnus, Dionysiaca 29. 95 ff:
„Apollon l-a plâns pe Hyakinthos (Hyacinthus), lovit de quoit care i-a adus moartea rapidă și a reproșat explozia lui Zephyros (vântul de Vest) gale gelos.”

sacrificiul fiicelor lui HYACINTHUS

Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 3. 15. 8 (trad. Frazer) (mitograf grec C2nd A. D.):
” când războiul a persistat și nu a putut lua Atena, s-a rugat lui Zeus să fie răzbunat pe atenieni. Și orașul fiind vizitat cu o foamete și o ciumă, atenienii la început, în ascultare de un oracol antic, au măcelărit fiicele lui Hyakinthos( Hyacinthus), la wit, Antheis, Aigleis( Aegleis), Lytaia (Lytaea) și Orthaia (Orthaea), pe mormântul lui Geraistos (Geraestus), Kyklops (Cyclops); Hyacinthos, tatăl domnisoarelor, venise din Lacedaimon (Lacedaemon) și locuia în Atena. Dar când acest lucru nu a fost de nici un folos, ei au întrebat oracolul cum ar putea fi eliberați; și Dumnezeul le-a răspuns că ar trebui să dea Minos orice satisfacție ar putea alege.”

Pseudo-Hyginus, Fabulae 238 (trad. Grant) (mitograf Roman C2nd A. D.):
„cei care și-au ucis fiicele . . . Hyacinthus, un Spartan, a ucis-o pe Antheis fiica sa conform unui oracol în numele atenienilor.”

Harpocrație, S. V. Huakinthides, spune că fiicele lui Hyakinthos Lakedaimonian erau cunoscute sub numele de Hyakinthides (Hyacinthides).

Festivalul de zambile din AMYCLAE

Herodot, istorii 9. 6 . 1 – 7. 1 (trad. Godley) (istoric grec C5 Î .HR.):
” au trimis, de asemenea, trimiși la Lakedaimon (Lacedaemon), care urmau să-i învinovățească pe Lakedaimonieni pentru că au permis barbarului să invadeze Attika (Attica) și nu i-au ajutat pe atenieni să-l întâlnească în Boiotia (Beotia). . . și să-i avertizeze că atenienii vor concepe unele mijloace de mântuire pentru ei înșiși, dacă Lakedaimonians le-a trimis nici un ajutor. Lakedaimonienii sărbătoreau în acest moment Hyakinthia (Hyacinthia) (Festivalul Hyakinthos), iar preocuparea lor principală era să-i dea zeului datoria sa.”

Pausanias, descrierea Greciei 3. 1. 3 (trad. Jones) (Greek travelogue C2nd A. D.):
„Amyklas (Amyclas), fiul lui Lakedaimon (Lacedaemon), a dorit să lase un memorial în spatele lui și a construit un oraș în Lakonia. Hyakinthos( Hyacinthus), cel mai tânăr și mai frumos dintre fiii săi, a murit înaintea tatălui său, iar mormântul său se află în Amyklai (Amyclae) sub imaginea lui Apollon.”

Pausanias, descrierea Greciei 3. 19. 3 – 5 :”piedestalul statuii este modelat în forma unui altar și se spune că Hyakinthos (Hyacinthus) este îngropat în ea, iar la Hyakinthia (Hyacinthia), înainte de sacrificiul lui Apollon, ei dedică ofrande lui Hyakinthos ca unui erou în acest altar printr-o ușă de bronz, care este în stânga altarului. Pe altar sunt lucrate în relief . . . Demeter, Kore( Core, Servitoare) , Plouton (Pluton), alături de ei Moirai (soarta) și Horai (anotimpuri), și cu ei Afrodita, Athena și Artemis. Ei duc la cer Hyakinthos și Polyboia (Polyboea), sora, spun ei, a lui Hyakinthos, care a murit o servitoare. Acum, această statuie a lui Hyakinthos îl reprezintă ca bărbos , dar Nikias (Nicias), fiul lui Nikomedes, l-a pictat în floarea frumuseții tinerești, făcând aluzie la dragostea lui Apollon pentru Hyakinthos despre care spune legenda . . . În ceea ce privește Zephyros (vântul de Vest), modul în care Apollon a ucis neintenționat Hyakinthos și povestea florii, trebuie să ne mulțumim cu legendele, deși poate că nu sunt adevărate istorie.”

Pausanias, descrierea Greciei 3. 10. 1 :”Agesilaus a mărșăluit din nou cu o armată împotriva lui Korinthos (Corint) și , pe măsură ce Festivalul Hyakinthia (Hyacinthia) era la îndemână, le-a dat amyklaienilor (Amyclaeans) concediu să se întoarcă acasă și să îndeplinească ritualurile tradiționale în cinstea lui Apollon și Hyakinthos (Hyacinthus).”

Pausanias, descrierea Greciei 4. 19. 4:
” acum Lakedaimonians (Lacedaemonians), ca festivalul de Hyakinthos se apropia, a făcut un armistițiu de patruzeci de zile cu oamenii din Eira . Ei înșiși s-au întors acasă pentru a ține sărbătoarea.”

Ovidiu, Metamorfoze 10. 218 (trad. Brookes mai mult) (Roman epic C1 Î. HR. 1 D. hr.):
„și Sparta cu siguranță este mândră să-l onoreze pe Hyacinthus ca pe fiul ei; și faima lui iubită rezistă; și în fiecare an sărbătoresc sărbătoarea sa solemnă.”

Colluthus, violul Elenei 240 ff (trans. Mair) (poezia greacă C5th la 6th A. D.):
„altarul lui Hyakinthos .”

arta greacă veche

surse

greacă

• Hesiod, cataloage de femei fragmente – greacă epic c8th – 7th î. HR.
• Hesiod, mare eoiae fragmente – Greacă Epic C8th – 7th î. HR.
• Apollodorus, Biblioteca – greacă mitografie c2nd A. D.
• Bion, poezii – greacă burcolic c2nd – 1 î. HR.
• Pausanias, descrierea Grecia – Greek travelogue c2nd A. D.
• Lucian, dialogurile zeilor – satira greacă C2nd A. D.
• Lucian, dialogurile morților – Satira greacă C2nd A. D.
• Philostratus cel Bătrân, imaginează – retorica greacă C3rd A. D.
• Philostratus cel Tânăr, imaginează – retorica greacă C3rd A. D.
• Clement, îndemn către greci – savantul creștin c2nd A. D.
• Clement, recunoașteri – savant creștin C2ND A. D.
• nonnus, DIONYSIACA – epopeea greacă c5th A. D.
• Colluthus, violul Elenei – epopeea greacă c5th – 6th A. D.

ROMAN

• Hyginus, Fabulae – mitografie Latină C2nd A. D.
• Ovidiu, Metamorfoze – epic Latin C1st B. C. – C1st A. D.
• Claudian, viol de Proserpină-poezie Latină C4th A. D.